Comuna Rodna este fără îndoială localitatea rurală grănicerească montană cu cea mai mare vechime, atestată documentar în anul 1235. Prezența zăcămintelor auro-argintifere, mineritul și tranzitul peste munți au determinat conturarea, la poalele Munților Rodnei și ai Bârgăului, spre obârșia Someșului Mare, a unei așezări prospere, care a stat la baza genezei multora dintre așezările someșene și ilvene apărute ulterior.
Rodna cea străveche are istoria și geografia ei aparte, o toponimie care vorbește despre vechimea autohtonilor români pe aceste meleaguri. Istoria bisericii Rodnei este istoria luptei autohtonilor de pe aceste meleaguri pentru păstrarea credinței strămoșești, a datinilor și obiceiurilor din vremuri îndepărtate, nu în ultimul rând, orizontul spiritual al Rodnei a fost trasat de o mulțime de oameni de știință și de cultură.
Rodna este plasată într-un cadru geografic deosebit de pitoresc, în zona de contact, geologic și geomorfologic, dintre cristalinul Munților Rodnei și sedimentaro-vulcanicul Munților Bârgăului. În partea de nord, Rodna se învecinează cu județul Maramureș, la sud, cu hotarul comunelor Măgura Ilvei și Ilva Mare, la est cu hotarul comunei Șanț, iar spre vest cu comuna Maieru (satul Anieș).
Cu o suprafață de peste 22000 ha și deținând 4,2% din suprafața județului, comuna Rodna grupează pe teritoriul ei administrativ două sate: Rodna (reședința comunei) și Valea Vinului. Reședința comunei, satul Rodna, se desfășoară aproape în egală măsură atât în arealul Munților Rodnei, cât și în cel al Munților Bârgăului, pe când Valea Vinului se desfășoară în întregime în spațiul Munților Rodnei.